Speranţa iertării

Părăsit-am locul, chiar şi jocul,
Am plecat fără să-ţi spun, copil drag şi bun,
Unde mi-e mintea şi care e scopul.
De grijă, sufletul mi-e strâns –
Să-l strâng în pumn nu e de ajuns.
Să ştii că plâng şi speri că vei ierta
Că am fugit, nu voi uita.
Şi sper că, de ne vom revedea,
Cu greu am să pot uita
Că am lăsat un suflet ca de nea
Să-mi zvârlu mintea undeva
Nici eu nu ştiu, de parcă aiurea
Să mă afund în lava unui crater
Cu zgomot ca de gater,
Cu sufletul topit eu sper să adun bucăţi,
Să refac un tot, nu poţi,
Liantul de-l vei vedea, eu sper că ma vei ierta.
12 Decembrie 2008

Niciun comentariu:

Top 25

Top25.ro

Directorul meu info