Miercurea fara cuvinte

Miercurea fara cuvinte 
Carmen gazduieste un program de fotografii care spun mai multe decat am putea-o face in cuvinte




amicele in vizita

Am niste prieteni foarte buni, care imi vin in intampinare numai in caz de nevoie. Asadar, am incercat sa ii dau in vileag si inarmandu-ma cu un 'cam', gata sa ii prind asupra faptului. De altfel, toata ziua ma cicalesc si chiar ma trezesc cu vizite inopinate. Asa ca, trageti un ochi si vedeti musafirii profitori.

video
 

Meloman pentru o zi

Pentru ca tot este ger afara de crapa pietrele editia sustinuta pe saptamana aceasta de SoriN continua sub titlul de "Meloman pentru o zi"
Am ales Mylene Farmer - Diabolique mon ange - videoclip lansat in decembrie 2013


Geruiala

Gerul inteteste si ascuteste simturile, chiar si cele ale ratiunii. Patrunde adanc in spirit, inasprind si cele mai ascunse ganduri.
Tu esti cel pe care l-am vazut in vis, cu parul incaruntit de iernile anilor grei, in care cautarile au fost zadarnice.
Ne cautam din priviri, din ganduri transmise de valurile oceanelor. Da, esti unicul meu vis. Esti marea speranta si as spune dintr-odata marinarilor rebeli "Toate panzele sus!".
Paseam pe taramul fagaduintei, iar tu imi spuneai povesti ai marilor aventurieri. Pentru ca, de ce sa nu recunoastem viata e o aventura pe marile cai ale sortii.
Melodiile tavernelor rasuna pe stradutele mici si stramte, avand inca izul parfumului de vara, cand ne plimbam si priveam salcia batrana care isi arunca navalnic bratele in apa.
Asa imi spuneai ca o sa vii si o sa ma salvezi cand va fi nevoie.
Nu stiu, daca timpul a sters asiduu dorinta sau a fost doar un vis.

Saturatie

Daca pana acum spuneam ca nu mai pot rabda gogomaniile altora cu privire la diferite situatii, scuzandu-i ca sunt doar toane sau frustrari, care ii macina inca de pe vremea cand erau pionieri, acum am ajuns la saturatie.
Realitatea e atat de izbitoare si, totusi, prin manipulare incearca sa ti se spele creierul ca si cum de fapt albul se face dintr-odata negura.
Romanii mint foarte mult. In principal, se minte cu televizorul :) Precum celebra zicala "Mintiti poporul cu televizorul"
Toti viseaza mii de euro sau, daca nu, sute de mii de euro. Din ce am mai invatat eu pe la niscaiva cursuri de resurse umane recrutarile se fac si pe recomandari din interiorul institutiilor. Dar, angajarile se fac pe "pile" sfruntate. Oameni care nu au ce cauta pe functiile pe care se instaleaza cu o aroganta extrema. De aici si implicatii majore in cazuri limita. Pe urma, cauta vinovatul si scoate-i ochiul. Toti sunt vinovati de un sistem, pana la urma, corupt. Oameni care isi cumpara credibilitatea cu peschesul. Ar trebui sa fie trasi la raspundere, nu tolomacii care viseaza functii, pentru ca pana la urma toti isi doresc un loc de munca, ci acei oameni care ii propun pe acestia. Acei oameni care pun aceste pile la locurile de munca pe care nu le merita sub nici o forma.
Atatea formalitati in caz de angajare cu CV-uri incarcate cu tot felul de abilitati, in cazul in care ei nu stiu de propria lor persoana.
Multi conform evaluarilor facute din pix pentru a lua "trepte" pentru salarii mai bune ai zice ca am avea de a face cu cine stie ce intelectuali. Si, cum ii vedem bine si pe micile ecrane numai dupa trasaturile si limbajul de pe meleagurile pline de glod si de carciumi afumate, isi etaleaza infumurarea si tupeul cu mult sictir de un trai indestulat de cocina.

Cand te apuci de renovat



Acum cativa ani mi-am zis ca as vrea oaresce modificari prin casa. In primul rand am fost tentata sa cumpar tot felul de reviste in care te invatau cum sa iti zugravesti singur. Tot ce era mai eficient era sa imi achizitionez vopsea lavabila si sa caut prin debaraua ticsita de scule, pensule si role, sa imi fac rost de ustensilele necesare.

Vorbind cu prietenele gospodine, ne tot schimbam pareri cum se face si cum se drege. Prietenul venea doar cu sfaturi si cu ideea ca altadata ar fi putut sa faca, dar serviciul il retinea.

Pe o caldura inabusitoare. tot ce mai puteam face era sa spal peretii inainte de a da prima mana si sa las sa se usuce bine. Mici reparatii, dupa care mi s-a mai spus sa dau si cu un adeziv. Stropii sareau de colo, colo si cu mare darzenie nu ma lasam, deoarece imi doream sa am coltul perfect din casa. Toti din casa isi dadeau cu parerea ca ar fi trebuit sa fac altfel si invers, desi eu eram catarata pe un scaun inalt pe post de scara. Totul s-a facut rapid folosind vopsea lavabila. Asa am procedat si cu balconul. Micile trucuri de atunci nu stiu daca se mai pot aplica si acum. Noroc ca a aparaut vopseaua lavabila cu diverse texturi si tonalitati, pentru a-ti satisface gusturile in materie de design si confort ambiental.

In mare parte, tarasenia cu vopsitul prin casa a mers de la an la an. Nemaispunand ca bucataria necesita sa fie refacuta mai mereu. Prietena mea s-a apucat de treaba odata, suparata foc ca ar vrea schimbari in casa si s-a lovit de aceleasi indicii pretioase in materie de vopsit. Cred ca barbatii umbla foarte des cu cioara vopsita cum se spune. Dar, le place cand este frumos si curat.

Ca o alta idee de iarna pentru vara, bucataria va intra in reparatii. Dat jos glet, vopsea lavabila si tot ce inseamna zugravit. Vaai, numai cand ma gandesc imi vine sa ma apuc inca de pe acum. Vremea rece nu a fost niciodata indicata pentru renovari. Totul o sa se faca pe muteste pentru a nu mai primi tot felul de indicatii. Barbatii par doar vizionari, iar femeile insa practice in cele mai multe cazuri.

Mi-au placut desenele pe pereti dar si acele stickere, care se lipeau si care au dat moda anilor trecuti in materie de design. Se pare ca nu mai sunt asa la moda acum. Si, uite asa am ramas cu un ditamai desen pe perete, bizar si hilar, parand un desen de copil, care apare in fata vizitatorului ca un semn punandu-l in dilema cu conceptul. Insa, nu te pui cu talentul si tendinta de a fi la moda.

Se pare ca iarna aceasta primavaratica mi-a dat tot soiul de idei practice si inovatoare, pentru ca, de ce nu? iarna te gandesti la ce o sa faci la vara si viceversa.

Lumea e altfel

Prezenta mea online anul acesta a fost una cam timida. Am incercat sa fiu mult mai atenta la ceea ce se intampla in jur, in viata reala. Oricum, nimic nou :)
Poate doar o tuse banala din cauza vremii schimbatoare. Si aia pe fond nervos. Lumea a ramas la fel de agitata ca de sarbatori. Ritmurile si zbaterile inca pulseaza in oameni.
Am inceput sa fac niste exercitii, pe care instinctul de aparare le-a anihilat.
In capitala, ca in orice metropola, lucrurile se misca rapid. Totul e o trepidatie. Orasul rasuna in fiecare zi de masini, autobuze si de forfota cetatenilor in punctele cheie din capitala.
Si sa revin la exercitii. Vecinii nu mai comunica ca altadat' si nici pe strada nu mai observam oamenii. In masini si in metrou fiecare se uita in alta parte. O nepasare, o acalmie. Poate sa se intample orice, nimeni nu reactioneaza. Poate de aceea observand cum lumea se schimba de la o zi, la alta te conformezi. Poate ca si o privire se poate interpreta si poate iesi o grozavie, de mai bine te lasi pagubas.
Inainte imi placea sa ma uit pe strada la tinerele fete cum erau imbracate si care era moda sau trendul. Bineinteles ca nici aratosii potentiali nu scapau din vizorul vigilent :)
Imi amintesc cu multi ani in urma cand cei care veneau din Vestul Europei erau mirati ca lumea din 'afara' nu comunica deloc si nu te baga in seama "asa cum se intampla la noi" si "nici cu vecinii nu vorbesc si nu se saluta cum stam noi toata ziua de vorba". Mecanismele moderne au atacat si la noi partea aceasta a romanilor, care ii tinea mai aproape si parca prieteniile erau mai altfel si chiar relatiile intre colegii de serviciu.
Acum totul e imagine, acum totul e publicitate. Pana si sentimentele trebuie sa fie pavoazate de niste sedinte terapeutice.
Pana la urma exercitiul este: 'In fiecare zi vad lumea altfel, cum si lumea e altfel in fiecare zi"


Bordaj

La irealia pe blog se desfasoara un concurs cu tema unui cuvant luat aleatoriu din dictionar.
Este prima oara cand particip la aceasta editie. 
P.S - nu e un concurs, ci mai mult o joaca a cuvintelor.

  Femeia atragǎtoare 

Cu un falnic bordaj la înaintare
Argoul bǎieţilor de pe trotuare,
E clipa de magie pentru o femeie
Uralele în cor, ce saltǎ-n vâlvǎtaie
Bordajul ce crapǎ în corsete
E doar învelișul unei lansete              
Ocazia fiind unui rol de cuplete
Femeia ce duce farmecul departe
E doza de râs, a unei femei aparte
Se unduiește și iar vine
Încontinuu-n du-te vino
Claxoane de mașini ce urlǎ
E golul unui gong în turlǎ
Femeia ce privește în tinǎ
Copleșita cǎ are o vinǎ
Cǎ e frumoasǎ și divinǎ

Meloman pentru o zi

SoriN cu o editie muzicala "Meloman pentru o zi"
Am ales o melodie care imi place inca de anul trecut. Si, pentru ca e un in care am multa speranta, am ales o melodie a Rebbecai Ferguson "I hope". 
 Mai intai veti fi intampinati de o reclama pana la vizionarea videoclipului ce este foarte bine realizat "I hope"


Reflexii in oglinda

 Prima editie din acest an a programului Reflexii in oglinda realizat de SoriN 'Reflexii in oglinda
In prima faza am ales reflexiile ornamentelor de iarna din capitala


Iar in cea de-a doua, soarele de decembrie


De la sarbatori ajungi sa vrei o tigaie

Am intrat in noul an. Deocamdata nu simt ca ar fi ceva schimbat. Poate unde visele au fost cumva mai pavoazate precum un pom de Craciun.
Lentoarea pe care o resimt de dupa sarbatori e intretinuta de vacanta prelungita, pe care si-au dorit-o toti.
Sub forma de reverie si odihna se poate resimti un plus de satisfactie, ca ai inceput cu bine anul.
Lentoare miscarilor dupa atatea vizite si meniuri, nu stiu daca ar fi de la inmagazinarea atator proteine sau oboseala unui an in care totul a fost la limita si pe ultima suta de metri.
Ragazul de dinainte de sarbatori te face sa iti revizuiesti comportamentul vizavi de tine si de cei care te inconjoara, te face sa fii mult mai impaciuitor. Drept urmare am avut impresia ca ma stiu cu toata lumea, m-am comportat ca si cum nimic nu s-a intamplat si ii iubesc pe toti, pentru ca (de ce, nu?) incepe un nou an, pentru cei traditionalisti. V-am mai spus ca si aceste lucruri tin tot de reverie, ca... de altfel... realitatea bate filmul. Pentru cei cu picioarele pe pamant ar putea spune ca un inceput poate fi oricand. Nu e niciodata prea tarziu.
Un lucru parca simt ca il regret. Ma uitam la stiri si am vazut aceeasi imbulzeala la tigai. Niciodata nu am avut aceasta experienta. Observ ca e o placere colectiva de a se forma o multime de oameni, cetateni, in fata magazinelor care rup usile sub pretextul unor promotii care ofera tigai sau nu stiu, dupa caz la reducere. Habar n-am. Dar, aceasta idee mi-a venit atunci cand mama, intr-un final le-a dat dreptate, pentru ca imi spune ea, ca acele tigai, pe care le avem in casa nu mai sunt cele care erau candva de pe timpul bunicii mele. Drept urmare, mi s-a parut ca face o aluzie ca ne-ar trebui si nou niste tigai :))

 

Top 25

Top25.ro

Directorul meu info