Scrisoarea de pe colina

Acolo se afla o cazarma, o colina si o padure. Firul de iarba din gura lui l-a cules de pe colina. Cativa stropi de roua se prelinsera in barba deasa. Isi ridica privirea inspre colina, in zare, dincolo de nori. Aerul rarefiat al toamnei ii lipea narile. Un iepure salbatic salta nervos printre tufisurile uscate. Ar fi putut sa il impuste si sa faca un copios meniu vanatoresc. Se opri. Se gandi ca i-ar fi speriat pe camarazii sai din cauza zgomotului de arma taman asa dis de dimineata. N-ar fi vrut sa fie o alarma falsa doar pentru un iepure fricos. 
Atunci Alexei se tolani pe spate si astepta in liniste comenzile comandantului. Undeva in gand isi aduse aminte de iubita sa de acasa. Trebuia diseara sa ii scrie o scrisoare. Decuseara l-au tachinat colegii si a ascuns repede scrisorile mototolind hartiile din carnet in ranita. 
A luat un fir din ierburile uscate, unul dintre ele avand o floricica rosiatica. O va presara cu siguranta printre hartiile scrisorii. Aceasta va fi rana cu care s-a ales acum o saptamana cand o alice i-a atins umarul stang. Un duel al vietii si al mortii. Adela, iubita lui, va astepta  infrigurata si speriata in gara scrisoarea. Va astepta sa se termine odata razboiul asta nenorocit.

Niciun comentariu:

Top 25

Top25.ro

Directorul meu info